OMV Petrom, al doilea producător de gaze naturale al României, după compania de stat Romgaz, a devenit în mod detașat întâiul importator de gaze al țării în octombrie 2022, lună când a fost desemnat furnizor de ultimă instanță (FUI) de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), fiind astfel obligat să preia alimentarea tuturor clienților rămași, din diverse motive, fără furnizori concurențiali.
Planul de eliminare graduală a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia include majorarea achizițiilor europene de GNL cu 50 miliarde metri cubi pe an. Foarte recent, SUA și Uniunea Europeană au anunțat un acord în baza căruia americanii s-au angajat să asigure livrarea în Europa a unei cantități suplimentare de cel puțin 15 miliarde metri cubi de gaz lichefiat până la sfârșitul acestui an.
Director comercial al firmei este un fost șef român pe furnizare de gaze la Electrica Furnizare, Transenergo și Romelectro.
Plafonarea prețurilor și compensarea facturilor de la 1 noiembrie 2021 până la finalul iernii, în condițiile creșterilor masive de prețuri, a anulat practic motivația consumatorilor casnici de a-și schimba furnizorul sau contractul în căutare de deal-uri mai bune. În plus, autoritățile nu exclud posibilitatea de a prelungi aplicarea legislației de plafonare și compensare și după 1 aprilie 2022.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), a reluat licitația prin care vrea să cumpere gaze spot din import pentru echilibrarea sistemului în caz de penurie pe piața internă, confirmând informația transmisă anterior de Profit.ro.
România importă numai gaze din Uniunea Europeană, sugerează Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE) într-un răspuns la o solicitare a Profit.ro, în pofida faptului că Gazprom tocmai a anunțat că anul trecut a exportat 962 milioane metri cubi către companiile autohtone în 2020.
Gazprom Schweiz AG, subsidiara elvețiană a gigantului rus de stat omonim, responsabilă cu vânzările de gaze naturale ale rușilor în Europa, a schimbat conducerea companiei de intermediere de exporturi de gaze pe care o deține integral în România, WIEE România SRL, unificând totodată managementul traderilor de gaze naturale pe care îi controlează în România, Ungaria și Bulgaria.
Firma a fost în noiembrie 2018 al doilea importator de gaze din România, cu o pondere de 15,37% din totalul tranzacțiilor după Engie România (42,42%), dar înaintea MET Austria Energy Trade (13,98%) și WIEE România (12,35%). În luna respectivă, în România s-au importat peste 1,82 milioane MWh de gaze, cu circa 44% mai mult față de noiembrie 2017, la un preț mediu de 122,15 lei/MWh, cu 40% mai mare comparativ cu luna similară a anului anterior.
În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%, arată ultimele date publicate de ANRE.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
În toamna lui 2016, autoritățile din Republica Moldova informau Guvernul de la București că intenționează să prelungească cu 3 ani contractul de import de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom care expira la finalul acelui an, respectiv până în 2019, când era planificată finalizarea gazoductului Ungheni-Chișinău, care ar permite satisfacerea integrală a cererii de gaze naturale de peste Prut prin exporturi ale producătorilor de gaze din România.
Vânzările de gaze în UE și Turcia ale companiei la care statul rus deține peste 50% din acțiuni s-au majorat cu 6% în perioada ianuarie-iunie 2018, față de intervalul similar din 2017, la 101 miliarde metri cubi, cota de piață a Gazprom în Europa sărind de o treime și ajungând la 34%.
Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
Republica Moldova și România lucrează la implementarea a 4 condiții suspensive dintr-un total de 13, prevăzute în contractul de preluare a companiei Vesmoldtransgaz de către Transgaz, operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, condiții necesare pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.
Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.
Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.
WIEE România, principalul intermediar local de importuri de gaze rusești, controlat indirect de gigantul de stat Gazprom, și-a înjumătățit profitul net anul trecut, acesta scăzând de la 6,47 milioane lei în 2016 la 3,26 milioane lei în 2017. Principala cauză este reducerea atât a importurilor de gaze naturale ale României, cât și a prețurilor la gazele din import.
"Vă reamintesc că România nu-și poate acoperi consumul de gaze naturale din producția internă în perioadele de vârf de consum și că depindem de o singură sursă de import gaze naturale, respectiv Gazprom. Exportul de gaze naturale din producția internă mărește dependența de importul gazelor naturale de la Gazprom", i-a scris Iancu șefului său Liviu Dragnea, solicitându-i să ceară CSAT să analizeze problema.
Ucraina a reclamat Rusia la Tribunalul de la Stockholm acuzând, printre altele, că, în perioada 2009-2015, Gazprom i-a plătit tarife mai mici decât i s-ar fi cuvenit pentru tranzitul gazelor rusești prin conductele ucrainene și că, în plus, deși a rezervat capacitatea integrală a acestor conducte, a transportat o cantitate mai mică de gaze decât cea la care s-a angajat prin contract, neachitând întreaga capacitate rezervată.
Transgaz, operatorul sistemului național românesc de transport al gazelor, susține că a încercat să medieze între Rusia și Ucraina pentru a se ajunge la un acord care să respecte și normele UE, și pretențiile celor două state aflate în conflict politic de la anexarea peninsulei Crimeea și cu un istoric bogat de neînțelegeri cu privire la comerțul cu gaze naturale, însă fără succes.
Datele arată că, în primele 10 luni din acest an, importurile de gaze ale României au crescut de peste 8 ori față de perioada similară din 2015, de la doar 75,7 la 620,9 mii tone echivalent petrol. Prețul mediu al gazelor importate în UE din state terțe a scăzut cu peste 21% în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016.
Ucraina plătește un preț cu 26,66% mai mare pe gazele importate din UE decât ar fi plătit dacă se alimenta, ca până anul trecut, cu gaze din Rusia. Acesta este însă prețul “independenței” energetice de Rusia, pe care oficialitățile ucrainene sunt dispuse să-l achite.
Gazprom și-a majorat livrările de gaz natural către state non-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) cu 10% (sau 13,5 miliarde de metri cubi) în primele 10 luni ale acestui an, cele mai mari majorări fiind înregistrate în state membre UE.